30 octombrie, 2016

Sa populam Raiul

 Eu am venit in lume sa aduc bucurie, de unde a venit intristarea?

De ce mor oamenii? Dar de ce sa nu moara? Cine si-ar dori o viata vesnica pe acest pamant? Nu e mai buna o viata vesnica langa Dumnezeu? Ba da! Aici avem parte de multe greutati, de neplaceri, de tristete. Langa Dumnezeu avem parte numai de dragoste. Iar dragostea, trebuie sa recunoastem, este singurul sentiment care te implineste... de orice natura ar fi ea... si de oriunde ar aparea. Asadar, a muri este firesc si, in sine, nu este un lucru trist. Ce este trist este daca mori fara sa fii impacat cu Dumnezeu. Dar cum stiu daca sunt sau nu impacat cu Dumnezeu (o sa ma documentez in curand). Imi era frica de moarte pe vremuri. Ma gandeam ca nu vreau sa ma dezlipesc de lumea aceasta, de cei dragi, ca mi-ar fi prea dor (chiar si in viata de dincolo). Ce nu intelegeam eu este ca moartea inseamna viata. Sfintii sunt praznuiti in ziua mutarii lor la Domnul si nu in ziua in care ei s-au nascut. Si se face mare sarbatoare pentru ei. Atunci noi de ce sa nu ne bucuram cand cineva drag paraseste aceasta lume pentru a se duce intr-una mai buna? Sa ne bucuram pentru ei si sa nadajduim ca bunul si iubitorul de oameni Dumnezeu o sa mantuiasca sufletele lor si pe ale noastre si ca ne vom muta cu totii in Rai, fiecare pe norul lui, atunci cand i-o veni vremea.

09 octombrie, 2016

Collapse prevention

Antidot anti-oboseala. Recomand pentru starile de pre-colaps... te pune pe picioare ca paracetamolul inaite de raceala... sper

08 octombrie, 2016

Sursa de fericire

 Cappucino si ciocolata.... chiar ai nevoie de mai mult ca sa fii fericit? :)

Sfintii se bucura

De ce se intorc oamenii catre Dumnezeu? Dar, mai ales, de ce raman oamenii cu Dumnezeu? 
Hai sa spunem ca a dat peste tine un necaz si, ca tot omul, ceri ajutorul Celui de sus. Ca altceva nu mai ai ce face. Esti bolnav... in stare terminala... ai fost la toti doctorii, ai folosit toate leacurile babesti, toate terapiile naturiste... si nimic nu a functionat. Asadar, nu ti-a mai ramas nimic altceva de facut decat sa spui: "Doamne, vindeca-ma Tu". Si Dumnezeu, ca un bun si iubitor de oameni, te vindeca. Asa se intorc oamenii catre Dumnezeu. La necaz. Atunci cand se afla intr-o incercare grea. Cand au ajuns atat de neputinciosi incat numai si numai Dumnezeu ii mai poate ajuta. Si, in adancul sufletelor noastre toti simtim asta. Chiar si cel mai ateu dintre atei. Cu totii simtim firul ce ne leaga de Cel ce ne-a facut. Dar ce se intampla cu cei care, trecand prin incercarea grea, au si ramas cu Dumnezeu? Adica, odata ce te-a ajutat si te-a scos din noroi, de ce sa mai ramai cu El daca acum iti merge bine? Sau, si mai de neinteles, de ce sa te intorci catre Dumnezeu daca nu ai avut niciun necaz? Ce te-a apucat? Ai innebunit?! Ei bine... raspunsul este 'dragostea'. Dragostea te duce catre El si dragostea te tine aproape de El. Dar ce fel de dragoste o fi aceasta? Iubirea de oameni nu este la fel ca iubirea de Dumnezeu. Si nici cea pe care o primesti de la oameni nu este la fel ca cea pe care o primesti de la Dumnezeu. Iubirea oamenilor este egoista, acum o ai acum nu o mai ai. Oamenii se satura de tine si atunci cand se satura isi iau si iubirea la pachet si te lasa cu buza umflata. Si, mai mult decat atat, iubirea oamenilor nu te copleseste. Cei care au simtit dragostea si purtarea de grija a lui Dumnezeu imi vor da dreptate. Nu ar putea inima noastra sa cuprinda cat are Dumnezeu de oferit. Asa cum nu ar putea trupul unui copil sa reziste unei imbratisari parintesti daca parintele ar imbratisa dupa puterea dragostei lui. Este o stare de bucurie inexplicabila. Este ca si cum sti ca nimic rau nu ti se poate intampla pentru ca El are grija de tine. Este o dragoste fara interes. Dumnezeu vrea sa-ti dea tie totul. Vrea sa te vada fericit, sanatos, linistit, impacat cu lumea. Cum spune... "bucurie mare se face in cer pentru un pacatos care se pocaieste". Bucurie mare... adica sarbatoare... petrecere... toti sfintii petrec in bucurie pentru tine ca te-ai intors la Dumnezeu, ca ai ramas cu Dumnezeu si ca ai simtit dragostea Lui. Acum si tu faci parte din familia lui Dumnezeu.