Manastirea Cernica

Am vizitat azi Manastirea Cernica. A fost cam frig si batea vantul dar m-a impresionat salcia aceasta care parea cumva scoasa din context. Aproape ca radia lumina (desi nu se vede in poza). Oricum, daca te chinui un pic, poti sa vezi si manastirea in spatele ei. Si daca te chinui si mai mult, poti chiar sa mergi si s-o vizitezi si tu! ( si manastirea si salcia) O sa-l gasesti acolo si pe Sf. Calinic si pe Sf. Gheorghe de la Cernica. Nu cunosc foarte multe despre ei dar mai am timp de cercetat.

Duminica ortodoxiei

Extras din pastorala Sfantului Sinod la Duminica ortodoxiei. Sursa: aici

Iubiţi fii şi fiice duhovniceşti,

Din perspectiva învăţăturii de credinţă, reprezentarea lui Dumnezeu în formele artei iconografice a devenit posibilă datorită realităţii întrupării Fiului lui Dumnezeu: „Ce era de la început, ce am auzit, ce am văzut cu ochii noştri, ce am privit şi mâinile noastre au pipăit despre Cuvântul vieţii, - şi Viaţa s-a arătat şi am văzut-o şi mărturisim şi vă vestim Viaţa de veci, care era la Tatăl şi s-a arătat nouă -, ce am văzut şi am auzit, vă vestim şi vouă, ca şi voi să aveţi împărtăşire cu noi. Iar împărtăşirea noastră este cu Tatăl şi cu Fiul Său, Iisus Hristos” (1 Ioan 1,1-3). Prezenţa cu Trupul a Fiului lui Dumnezeu în lume, prin întruparea Sa, este suprema descoperire a lui Dumnezeu, pentru că în Hristos „locuieşte, trupeşte, toată plinătatea dumnezeirii”(Coloseni 2,9).

Icoanele mărturisesc împreună cu Evanghelia taina întrupării Cuvântului veşnic al lui Dumnezeu: „Şi Cuvântul S-a făcut trup şi S-a sălăşluit între noi şi am văzut slava Lui, slavă ca a Unuia - Născut din Tatăl, plin de har şi de adevăr” (Ioan 1,14). Din perspectiva teologiei patristice, sintetizată în chip admirabil de Sfântul Ioan Damaschin, înomenirea Fiului şi Cuvântului lui Dumnezeu constituie principalul temei al cinstirii icoanelor. Sfântul Ioan Damaschin spune că: „Nu greşim atunci când facem icoana Dumnezeului Care S-a întrupat, Care S-a arătat pe pământ în trup şi a locuit printre oameni, Care a luat, din pricina bunătăţii Lui nespuse, firea, materialitatea, forma şi culoarea trupului”^.

Prin întruparea Sa, Mântuitorul Iisus Hristos ne-a dat posibilitatea şi dreptul să-I pictăm icoana. Nu este vorba despre o reprezentare a chipului naturii sau fiinţei divine, deoarece aceasta este una spirituală, ci numai o reprezentare după formele felurite în care Dumnezeu sau sfinţii îngeri s-au arătat în lume. În icoană, Domnul Iisus Hristos este prezent ca Dumnezeu - Om, după cum, în mod înţelept, ne învaţă Sfântul Ioan Damaschin: „Zugrăvesc pe Dumnezeul nevăzut, nu ca nevăzut, ci ca pe unul Care S-a făcut văzut pentru noi prin participarea la trup şi sânge. Nu zugrăvesc dumnezeirea nevăzută, ci zugrăvesc trupul văzut al lui Dumnezeu; căci dacă este cu neputinţă să se zugrăvească sufletul, cu cât mai mult Dumnezeu,Care a dat sufletului imaterialitatea”.

Sfintele icoane sunt pentru noi, creştinii, adevărate „ferestre spre cer” prin care noi privim spre Dumnezeu şi spre lumea nevăzută şi prin care El priveşte spre noi cu dragoste şi cu bunătate. Prin ele noi primim bucuria vederii duhovniceşti, vederea cerurilor deschise promise de Mântuitorul chiar în Evanghelia zilei de astăzi: „De acum veţi vedea cerul deschizându-se” (Ioan 1,51). Deschiderea cerurilor arată posibilitatea omului de a cunoaşte pe Dumnezeu şi de a dobândi sfinţenia, prin harul Duhului Sfânt, şi de a realiza tot mai mult asemănarea cu Dumnezeu.

Icoana luminează calea omului spre desăvârşirea duhovnicească prin sfinţirea propriei noastre vieţi: de la chipul lui Dumnezeu, descoperit nouă prin har, spre o asemănare tot mai mare cu El, prin puterea şi lucrarea Duhului Sfânt. Asemănarea cu Dumnezeu este cu putinţă după cum o dovedeşte mulţimea sfinţilor reprezentaţi în icoane, care sunt, cu adevărat, icoane ale sfinţeniei lui Dumnezeu, prin har, împlinind porunca dumnezeiască: „Sfinţiţi-vă şi veţi fi sfinţi, că Eu, Domnul Dumnezeul vostru, sfânt sunt” (Levitic 11, 44).

Sfintele icoane ne înfăţişează atât smerenia, cât şi slava Domnului nostru Iisus Hristos. De pildă, icoana Naşterii Sale ni-L prezintă în smerenia Lui, ca Prunc în peşteră, iar icoana Învierii ni-L înfăţişează ca Biruitor asupra morţii, plin de lumină şi slavă veşnică. Sfintele icoane sunt o parte din memoria vie a ceea ce a făcut Hristos pe pământ pentru mântuirea noastră, dar şi o vedere profetică a venirii Sale viitoare pe norii cerului, când cei aleşi „Îi vor vedea faţa, şi numele Lui va fi pe frunţile lor” (Apocalipsa 22, 4).

În această prezenţă a Mântuitorului Hristos Cel răstignit, înviat şi înălţat întru slavă, înconjurat de sfinţii Săi, icoana ne pregăteşte pentru participarea la viaţa de comuniune a Bisericii, devenind mijloc de comunicare a credinţei, de întâlnire a credincioşilor în Liturghia Euharistică pentru a se împărtăşi cu Cinstitul Său Trup şi Preasfântul Său Sânge. De aceea, înainte de a ne împărtăşi, sărutăm sfintele icoane, pregustând întâlnirea cu Hristos, Care a zis: „Pe cel ce vine la Mine nu-l voi scoate afară” (Ioan 6, 37).

Sfantul Arhidiacon Stefan

Azi l-am praznuit pe Sfantul Stefan. De fapt, 27 decembrie este ziua mortii lui. Sfantul Stefan este primul mucenic, adica primul ce a murit pentru Hristos. Despre el se scrie ca "era barbat plin de credinta si de Duhul Sfant" si ca se asemana in stralucire cu ingerii! Ce sfant frumos si luminos! A fost omorat cu pietre pentru credinta lui, iar la moartea lui a asistat insasi Fecioara Maria care statea departe pe o piatra, cu Sfantul Ioan Cuvantatorul de Dumnezeu si se ruga Domnului sa-l intareasca pe Sf. Stefan intru rabdare si sa-i primesca sufletul in mainile Sale.

"Nu-mi este cu nestiinta pentru locul cel sfant, cel randuit cu bunavoirea lui Dumnezeu de imparatul Solomon cel intelept si cu slava Domnului, cea aratata in nor sfintit, cinstesc lacasul cel facut din maini intru slava lui Dumnezeu, insa marturisesc ca Dumnezeu voieste mai vartos a petrece in locurile cele nematerialnice si nefacute de mana, adica in sufletele omenesti cele curate. Cel Preainalt nu vietuieste in bisericile cele facute de maini, precum zice proorocul: Cerul imi este scaun si pamantul reazem picioarelor Mele. Ce casa imi veti zidi Mie?, graieste Domnul, sau care este locul odihnei Mele? Nu mana Mea a facut acestea toate?" (Vietile Sfintilor pe luna Decemnrie)

Dumnezeu vietuieste deci si in sufletele noastre, cu conditia ca acestea sa fie curate. Asadar, cum facem sa ne curatam sufletele? Daca reusim, poate Maica Domnului se va ruga si pentru noi.

Duhul Sfant si principiul vaselor comunicante

Sa ne intelegem, Duhul Sfant este unul singur si El face parte din Treime (Tatal, Fiul si... Duhul Sfant). Acesta, este, cred, un fel de inspiratie divina, ceva ce noi primim de la Tatal si se gaseste in fiecare dintre noi... dar nu separat unul de altul. Adica, Duhul meu, este legat de al tau precum vasele comunicante. Ce inseamna asta? Inseamna ca atunci cand eu nu am pace, nici tu nu ai pace; ca atunci cand eu nu sunt bine nici tu nu esti bine... cu alte cuvinte, starea mea o influenteaza pe a ta. Efectul se simte mai pregnant atunci cand te influenteaza starea unei persoane mai apropiate decat starea unui strain, desi si de strain esti legat prin Duhul Sfant. Daca mama ta sau tatal tau se simt rau, tu vei simti aceeasi suparare. Daca sotul/sotia au o stare proasta, ti-o vor transmite si tie. Ei bine, aceasta "transmitere" a starii nu e altceva decat lipsa de pace a Duhului. Privind inginereste, totul are logica. Pana nu se echilibreaza lichidul in vasele comunicante, va exista mereu un dute-vino al pacii noastre interioare. Cum recapatam pacea Duhului Sfant? Prin rugaciune. Ca atare, sa ne rugam cu totii pentru pacea noastra comuna, pentru pacea Duhului Sfant. Amin!

Sfantul Mina

<<Bucura-te, Sfinte Mare Mucenic Mina, mult-patimitorule!>>

Azi l-am sarbatorit pe Sfantul Mina. Pentru cei ce nu-l cunosc, despre acest Sfant se spune ca ii ajuta pe cei pagubiti. Da. Dar... nu numai. Sfantul cred ca se distreaza cu gasirea ochelarilor sau a telefonului atunci cand le-ai pierdut insa, mai mult decat atat... Sfantul Mina te ajuta sa gasesti cele mai bune idei, dragoste pentru cineva, pace, detasare, impacare, speranta si multe altele de care nici macar nu stim ca avem nevoie. Tot ce trebuie sa faci este sa-l rogi. Este mereu bucuros sa dovedeasca celor ce nu cred puterea lui de a gasi absolut orice! De multe ori m-am distrat impreuna cu Sfantul pe seama acestora. Nu are rost sa enumar aici toate obiectele gasite pentru altii prin invocarea Sfantului. Are rost insa sa-l laud, sa-l fac cunoscut pentru a afla si altii de marea lui putere si dragoste pentru oameni. Ca atare... de cate ori aveti nevoie sa gasiti cate ceva, rugati-va Sfantului Mina!

Icoana de mai sus este facuta de mine acum 7 ani. Imi aduc aminte perfect ziua aceea pentru ca mi-a creat mare bucurie pictarea Sfantului Mina. Are sulita si scut, deci este un sfant militar. Este un sfant militar... deci noaptea dorm linistita pentru ca stiu ca are cu ce ma apara... cand vorba buna nu functioneaza, clar va functiona sulita!

Pe voi cu ce v-a ajutat Sfantul Mina?